România este o țară bogată dar debusolată. Momentan suntem săraci pentru că nu avem conducători locali iar cei de la Bruxelles sunt ocupați cu alte lucruri. Dar timpul lucrează în favoarea noastră pentru că cererea de hrană devine tot mai mare.
Dar poate mai important este că în Vest devine foarte mare cererea de hrană naturală, gustoasă, așa cum doar în România găsești. Cei din Vest au bani, foarte mulți bani și s-au cam săturat de legumele și fructele cu gust de plastic. Iar dacă au avut norocul să guste castraveți, ardei. rosșii, căpșuni, pepeni, românești atunci i-am prins de clienți.
Când clienții de clasă mijlocie din Vest vor cere supermarketurilor de la ei marfă cu gust atunci România va produce. Foarte mult. Așa că păstrațivă terenurile, vor valora mai mult de cât aurul.
România ar putea hrăni 80 de milioane de oameni, spune ambasadorul Norvegiei și afirmația a devenit virală. În ciuda pământului mănos și hrănitor, apreciat de străinii care ne calcă pragul, românii mănâncă scump și aproape exclusiv din import.
Cei de la agroinfo.ro spun că din cauza că agriculturii neperformante, pierderea legăturii dintre fermier și procesator, orientarea procesatorilor spre marfa mai ieftină din import, dificultatea cu care produsele fermierilor noștri ajung pe rafturile hypermarketurilor, în piețe, faptul că producătorii români nu sunt sprijiniți, etc.
Noi spunem că din cauză că suntem prea săraci pentru lucrurile bune, de calitate și scumpe. După ce le vom produce în cantități uriașe pentru cei din Vest, ne vom îmbogăți și nu ne vom mai permite să lăsăm câmpurile nelucrate.
România în 2025: O țară agricolă bogată, dar dependentă de importuri
În ciuda potențialului agricol considerabil, România continuă să fie un importator net de produse agroalimentare. În 2024, deficitul comercial în acest sector a atins un nivel record de 4,8 miliarde de euro, cu 50% mai mare decât în 2023. Importurile de produse alimentare și animale vii au depășit 11,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile au scăzut la 6,5 miliarde de euro .
Importuri masive de carne și legume
România importă cantități semnificative de carne și produse vegetale. În 2023, importurile de fructe au atins 915.000 de tone, în valoare de 940 milioane de euro, principalii furnizori fiind Turcia, Grecia, Germania și Polonia . De asemenea, importurile de carne de porc și pasăre provin în principal din Germania, Ungaria, Spania, Polonia și Olanda.
Exporturi agricole: performanțe în cereale, dar valoare adăugată redusă
România a condus exporturile europene de cereale în perioada iulie 2024 – aprilie 2025, cu peste 7,19 milioane de tone exportate. Principalele destinații au fost Egipt, Arabia Saudită și Iordania . Cu toate acestea, exporturile se concentrează pe produse brute, cum ar fi grâul și porumbul, în timp ce produsele procesate sunt adesea importate.
Cauzele deficitului agroalimentar
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a evidențiat lipsa de procesare internă ca o problemă majoră: „Animalele vii pleacă din țară, iar salamul se întoarce; grâul pleacă, iar produsele de panificație se întorc.” . De asemenea, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a menționat că 30-40% din deficitul comercial provine din produse care nu pot fi cultivate în România, precum bananele și citricele.
Perspective și oportunități
Cererea în creștere pentru alimente naturale și gustoase în Europa de Vest reprezintă o oportunitate pentru România. Cu terenuri fertile și tradiții agricole, țara are potențialul de a deveni un furnizor important de produse agroalimentare de calitate. Cu toate acestea, este esențială dezvoltarea infrastructurii de procesare și consolidarea lanțului de aprovizionare pentru a valorifica acest potențial.
Concluzie
România are resursele necesare pentru a-și reduce dependența de importuri și a deveni un exportator net de produse agroalimentare. Investițiile în procesare, sprijinirea fermierilor locali și promovarea produselor românești pe piețele externe sunt pași esențiali pentru atingerea acestui obiectiv.
